Învățătura despre martiri
Relatări

Învățătura despre martiri

14 Feb 2021
23:05

Poporul creștin celebreazã cu o deosebitã solemnitate memoria martirilor atât pentru a trezi dorința de a-i imita, cât și pentru a se împãrtãși de meritele lor și sã primeascã ajutor prin rugãciunile lor. Însã, deși îi cinstim pe martiri, noi nu ridicãm altare nici unuia dintre ei. Într-adevãr, care episcop, oficiind la altar în locurile unde sunt înmormântate trupurile sfinților, a spus vreodatã: Îți aducem jertfã ție, Petre; sau ție, Paule; sau ție, Cipriane? Cãci jertfa care se aduce este oferitã lui Dumnezeu care i-a încoronat pe martiri, de pe mormintele acelora pe care i-a încoronat, pentru ca aceste locuri sã stimuleze un zel și mai mare de a crește atât în iubirea fațã de cei pe care îi putem imita, cât și fațã de Acela de al cãrui ajutor avem nevoie pentru a-i putea imita. Îi cinstim, așadar, pe martiri cu același cult de iubire și de comuniune cu care sunt cinstiți în aceastã viațã oamenii sfinți ai lui Dumnezeu, a cãror inimã o simțim cã este gata sã sufere aceeași suferințã pentru adevãrul evangheliei. Îi cinstim însã cu o mai mare și mai sigurã devoțiune pe martiri, pentru cã aceștia au câștigat toate bãtãliile; îi celebrãm cu o laudã mai încrezãtoare pe cei care se aflã deja victorioși într-o viațã mai fericitã, decât pe cei care luptã încã aici pe pãmânt. Însã acel cult care se numește „latrie” și care este o slujire datoratã numai divinitãții, noi îl aducem și învãțãm sã-i fie adus numai lui Dumnezeu. Dar întrucât de acest cult este legatã oferirea sacrificiului, fapt pentru care este numitã idolatrie acțiunea acelora care jertfesc idolilor, noi nu aducem în nici un mod un astfel de cult și nici nu prescriem sã fie adus vreunui martir, vreunui suflet sfânt sau vreunui înger. Și oricine ar cãdea într-o astfel de greșealã este mustrat, dupã doctrina sãnãtoasã, ca sã se corecteze sau ca sã se fereascã. Chiar sfinții înșiși, fiind doar oameni, au refuzat sã li se aducã acest cult, cãci știau cã este datorat numai lui Dumnezeu. S-a vãzut acest lucru la Paul și la Barnaba, atunci când locuitorii din Licaonia, mișcați de minunile sãvârșite prin ei, au voit sã le ofere sacrificii ca unor zei. Dar ei, sfâșiindu-și veșmintele, mãrturisind și convingându-i cã nu sunt zei, i-au oprit sã facã acest lucru. Însã una este ceea ce învãțãm și alta ceea ce trebuie sã tolerãm; una este ceea ce ne este poruncit sã învãțãm și alta ceea ce trebuie sã corectãm și, pânã când vom corecta, suntem constrânși sã tolerãm. (Fer Augustin)