Pelerini călărășeni prin Moldova ștefaniană

În zilele de 24-27 iulie 2023, cu binecuvântarea Preasfințitului Părintelui nostru Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, Parohia Sfinții Apostoli Petru și Pavel din localitatea Călărași, Protoieria Călărași, a organizat un pelerinaj la mai multe lăcașuri sfinte și obiective istorice din Mitropolia Moldovei și Bucovinei cu un grup de 59 de pelerini, fiind însoțiți de părintele Achim Vergil-Marian, preot II la parohia mai sus amintită.

Înainte de a intra pe teritoriul jurisdicțional al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, toți pelerinii ne-am închinat în mânăstirile ialomițene:

-Chiroiu, înființată în anul 1998 (având hramurile Buna Vestire și Sfânta Parascheva) și

-Dridu, înființată în anul 1993 de către stareța Gabriela Haraga, ucenică a părintelui Paisie Olaru de la  Sihla, pe locul numit La Metereze (biserica are hramul Acoperământul Maicii Domnului).

În acest periplu moldav ne-am plecat genunchii și am înălțat rugăciuni către Milostivul Dumnezeu și Maica Sfântă în următoarele sfinte mânăstiri:

Războieni (cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil), ctitorită de Ștefan cel Mare la 20 de ani după bătălia de la Valea Albă, din 1476. Mânăstirea a fost concepută ca un adevărat mausoleu, adăpostind osemintele oștenilor-eroi moldoveni căzuți în lupta din 1476. Tot aici se găsește icoana Sfintei Ana, mama Maicii Domnului, icoană primită de Ana, bunica Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, de la un împărat bizantin;

Neamț  (cu hramul Înălțarea Domnului). Ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare din anii 1486-1497, biserica mânăstirii adăpostește raclele cu moaștele Sfântului Necunoscut, Sfântului Simeon din Muntele Minunat și ale Sfântului Cuvios Paisie Velicikovski;

-Boroaia sau Groși (cu hramul Acoperământul Maicii Domnului). A fost înființată în 1995. Tot aici a fost înhumat părintele Ilarion Argatu de la Mânăstirea Cernica;

Voroneț (are hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe). Ctitorită de Sfântul Ștefan cel Mare în anul 1488, în numai trei luni și trei săptămâni. Aici se evidențiază pictura exterioară cu celebrul albastru de Voroneț. În biserica mânăstirii se află și mormântul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, duhovnicul sfântului voievod moldovean. Mânăstirea Voroneț este considerată ”Capela Sixtină” a Răsăritului Ortodox;

Moldovița sau Vatra Moldoviței (cu hramul Buna Vestire). Este ctitorită de Petru Rareș, în 1532. Pictura exterioară a bisericii este marcată de prezența culorii roșu-brun;

Sucevița (cu hramul Învierea Domnului și Schimbarea la Față). Este construită la sfârșitul secolului al XVI-lea, de familia Movilă.  Culorile predominante sunt verdele și roșul. Programul iconografic cu multitudinea scenelor este o ”Biblie în imagini” de la Facere până la Apocalipsă care înfățișează lucrarea lui Dumnezeu în lume având ca scop mântuirea neamului omenesc;

Putna (are hramul Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Voievod Ștefan cel Mare). Este prima mănăstire zidită de Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între anii 1457-1504. Ridicarea ei e legată de Victoria de la Chilia asupra ungurilor, în 1465. Aici se află  mormântul Dreptcredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt și racla cu moaștele Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei între anii 1750-1760, cel care a tipărit pentru prima dată un abecedar românesc, numit „Bucvar”. Mihai Eminescu numește Mânăstirea Putna „Ierusalimul neamului românesc”;

Chilia Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul (este o grotă săpată într-o stâncă de pe valea pârâului Vițău, în care a viețuit ca pustnic Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul);

Sihăstria Putnei (are hramul Buna Vestire) este întemeiată de Binecredinciosul Voievod Șrefan cel Mare în anul 1466. Aici sunt puse spre venerare moaștele sfinților cuvioși putneni: Sila, Natan și Paisie;

Vovidenia (are hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului și Sfântul Ierarh Spiridon). A fost înființată în secolul XVII de familia banului Gosan;

Secu (cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul). A fost înființată de un grup de sihaștri de la Mânăstirea Neamț în jurul anului 1500. În muzeul mânăstirii se găsește Cazania lui Varlaam de la 1643;

Sihăstria (are hramul Nașterea Maicii Domnului și Sfânta Teodora de la Sihla). A fost întemeiată în 1655, pe locul unei mai vechi sihăstrii. În cimitirul mânăstirii se găsesc mormintele mai multor duhovnici și nevoitori ai Sihăstriei: arhimandritul Cleopa Ilie, ieroschimonahul Paisie Olaru, arhimandritul  Ioanichie  Bălan, ieroschimonahul Ioanichie Moroi ș.a.;

-Petru Vodă (cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil). A fost ctitorită de părintele Iustin Pârvu, începând cu anul 1991. Lângă biserică se află mormântul părintelui Iustin Pârvu, iar în cimitirul mânăstirii se găsesc mormintele multor mărturisitori din temnițele comuniste printre care și mormântul părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa și mormântul poetului Radu Gyr;

-Paltin (are hramul Adormirea Maicii Domnului). A fost înființată în anul 2003, la inițiativa părinntelui Iustin Pârvu;

-Pângărați (hramul mânăstirii este Sfinții Cuvioși Simeon și Amfilohie de la Pângărați și Sfântul Dimitrie izvorâtorul de mir). A fost ridicată la sfârșitul secolului XIV de către sihastrul Simeon, care, cu ajutor de la Ștefan cel Mare, a făcut o biserică de lemn. Aceasta a fost arsă de turci și pe locul celei vechi, în 1560, Alexandru Lăpușneanu a construit o biserică de piatră;

-Dumbrăvelele (cu hramul Nașterea Maicii Domnului și Sfinții Apostoli Petru și Pavel). A fost întemeiată în 1712 de câțiva călugări;

-Horaița (are hramul Pogorârea Duhului Sfânt). A fost înființată în anul 1822, dar unele documente o datează din anul 1428. Amvonul bisericii se află plasat deasupra ușilor împărătești;

Văratec  (cu hramul Adormirea Maicii Domnului). Întemeierea mânăstirii se leagă de numele maicii Olimpiada, care pune bazele unei sihăstrii în poiana Văratec, între 1781 și 1785, fiind rânduită ca stareță de către Sfântul Paisie Velicikovski. Aici ne-am închinat la moaștele Sfântului Cuvios Iosif și ale Sfântului Gheorghe Pelerinul;

Agapia (are hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil). Este atestată documentar din 1437. Pictura bisericii îi aparține lui Nicolae Grigorescu;

Catedrala Mitropolitană (ce adăpostește moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva) are hramul Întâmpinarea Domnului și Sfânta Cuvioasă Parascheva. A fost construită în vremea domnitorului Ioan Sturza, începând cu anul 1833. Pictura este realizată de Gheorghe Tattarescu;

Biserica Sfinții Trei Ierarhi, construită de voievodul Vasile Lupu, între anii 1635-1639. Aici a funcționat Colegiul lui Vasile Lupu (din 1640). Tot aici a fost tipărită cartea Cazania-Carte românească de învățătură (1643). Aici s-a organizat sinodul interortodox de la Iași, din 1642, care a aprobat Mărturisirea de credință a lui Petru Movilă. În biserică se găsesc și mormintele domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir și Alexandru Ioan Cuza;

Movila lui Burcel din jud. Vaslui (cu hramul Sfântul Ștefan cel Mare). Biserica a fost sfințită în 1997, iar pe Movila lui Burcel există un grup statutar cu trei cruci mari (reprezentând cele trei provincii românești sau Sfânta Treime);

-Bujoreni, este atestată documentar în anul 1602, iar hramul este Izvorul Tămăduirii și Adormirea Maicii Domnului. Mânăstirea s-a numit inițial Schitul Măgarului.

Am vizitat și casa memorială  Ion Creangă  din  Humulești.   Toți pelerinii s-au bucurat de o plimbare cu Mocănița Moldovița (Huțulca). În tot acest periplu spiritual, pelerinii s-au rugat și au interpretat cântări bisericești și pricesne.

Bucuria cea mai mare a fost când toți pelerinii au mărturisit că se întorc acasă mult mai bogați spiritual și că au mai înaintat câteva trepte în urcușul cel duhovnicesc.

A consemnat Părintele Achim C.Vergil-Marian, preot II la Parohia ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Călărași

Related Posts

Sari la conținut